Turistul român cheltuiește 8 miliarde de euro în străinătate și 2 miliarde acasă. Voican: Brandul de țară al României este „no name”

Peste 8 miliarde de euro au cheltuit românii cu concediile în străinătate. Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, susține că suma este de 4 ori mai mare față de cât cheltuiesc românii în țară, și propune o strategie de a aduce 10 milioane de turiști străini în țară. 

Adi Voican susține că România nu are un brand turistic de țară. FOTO: Ovidiu Oprea

Într-o analiză a cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) se arată că în luna iunie românii au cheltuit 758 de milioane de euro în străinătate, iar străinii doar 322 de milioane de euro în România.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a susținut că anul trecut, turiștii români au cheltuit peste 8 miliarde de euro în străinătate. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent, un procentaj semnificativ având în vedere că este vorba doar despre un singur sector al economiei.

„Adevărul” a discutat cu Adrian Voican – vicepreședintele ANAT și proprietarul Bibi Touring, unul dintre cei mai mari tur operatori pe turism intern din România, despre cum poate să ajungă România să atragă 10 milioane de turiști străini.

Voican susține că turiștii românii cheltuiesc în țară circa 2 miliarde de euro. Asta înseamnă că în străinătate, românii cheltuiesc de 4 ori mai mult.

Adevărul: Ce se poate face pentru a atrage mai mulți turiști străini în România?

Adrian Voican: Să facem niște politici publice de atragerea străinilor. Uite, avem un proiect de turism de incoming (ramură a turismului național care se ocupă de aducerea turiștilor străini în țară, prin organizarea și vânzarea de pachete turistice în România pentru turiștii străini-nr) prin care se oferă 40 de euro pentru fiecare turist pe care agențiile îl aduc în țară măcar patru nopți.

Având în vedere că numărul mediu de nopți de cazare România pentru străini e undeva la două nopți s-au gândit că dacă reușești să-l faci să stea patru nopți, adică dublu, merită să primești, tu, ca agenție, 40 euro pe turist.

Teoretic, proiectul este ok, dar în practică nu funcționează. Pentru anul 2023 s-au dat foarte puțini bani, circa 5%. Agențiile au făcut cereri pentru 500.000 de euro pentru 2023 și încă nu au primit banii. Pentru 2024, n-avem o schemă validă în acest moment.

Pentru 2023 sunt dosarele depuse, așteptăm banii de foarte mult timp și n-au venit, chiar dacă nu sunt sume mari. Asta arată că Guvernul nu e serios. Nu zic că n-avem o speranță. Și astăzi am vorbit cu Radu Oprea, ministrul Economiei și Turismului, pe tema asta și a susțiut că trebuie emisă o ordonanță de guvern și banii s-ar putea să vină din fondul de rezervă al Guvernului sau să fie regăsiți în alte poziții bugetare.

8 miliarde de euro pentru turismul românesc

Ce ar însemna 8 miliarde de euro pentru turismul românesc?

Dacă ne gândim că PIB-ul României e pe undeva pe la vreo 320 de miliarde de euro, 8 miliarde înseamnă circa 2,5% din PIB, bani care se duc spre a dezvolta turismul unor țări, care poate că n-au atâta nevoie de ei, unele chiar vor să-și reducă numărul de turiști. Banii ăștia ar putea să ajute în România comunități locale, transport, cazări, construcții, alimentație ș.a.m.d.

Cât consumă acum turistul român în România?

Eu pot să fac niște calcule aproximative, dar nu ne putem baza pe ele ca și cum ar fi dintr-o sursă oficială. Din datele pe care eu le dețin, un român cheltuiește în vacanță 200 de euro în România. Deci cheltuiește 4-500 euro cu soția și copilul. 200 euro înmulțit cu 10 milioane de sosiri în România sunt circa 2 miliarde de euro. 

Deci românii nu cheltuiesc, acasă, mai mult de 2 miliarde de euro, dar când pleacă afară cheltuiesc 8 miliarde, de patru ori mai mult.

România are locuri mirifice și avem și hoteluri/pensiuni, infrastructură turistică ok. Pe de o parte, investitorul privat încearcă să facă România mai atractivă, dar Guvernul României, dacă vrea să nu piardă cei 8 miliarde de euro, trebuie să ia niște măsuri.

Cât cheltuie, în medie, turistul străin în România?

Străinul care vine în România, o țară fără un brand turistic puternic, în care simte că se riscă dacă vine, că nu prea știe despre ea, el vrea să cheltuiască 500 de euro pe toată săptămâna. Să-l coste 1.000 euro sejurul din care doar 500 să-i lase pe aici. În loc să stea cu 500 euro pe zi, el vrea cu 500 euro să stea o săptămână. La ce servicii poate să aibă acces? La servicii foarte ieftine. Nu că el n-ar avea neapărat bani acasă, dar se așteaptă la servicii ieftine.

„N-avem niciun brand de țară”

Deci brandul turistic de țară este centrat pe faptul că România este o destinație ieftină?

Din păcate, n-avem niciun brand de țară, brand de țară „no name”. Turcii, de exemplu, și-au ales ca brad de țară „cinci stele all inclusive” din tot ce puteau să vând acolo, Capadoccia, istorie, grecii, imperii etc. Ei au ales „cinci stele all inclusive” ca aici sunt cei mai mulți bani.

Ce brand ar putea România să aibă?

Să știi că în România nu este despre un produs turistic. Noi (tur operatorul Bibi Touring condus de Voican-nr) facem pentru România peste 100 de cataloage diferite. Deci avem peste 100 de produse cu care ieșim la export.

Nu despre asta e vorba. Dacă ai avea doar piramidele și ai aduce 30 de milioane de oameni din străinătate să vadă piramidele ar fi minunat. Problema noastră nu e că n-avem destul produs turistic, ci că n-avem distribuție și n-avem promovare.

Adică România trebuie să se lege tehnologic de străinătate ca să se vândă. Ori în momentul ăsta nu există bani pentru așa ceva. Deși vorbim de digitalizare, vorbim așa, teoretic, dar nu se întâmplă în realitate. Eu nu găsesc un leu ca să mă digitalizez acum și să conectez produsul românesc turistic cu exteriorul. Nu am nicio soluție reală.

Digitalizarea ar însemna să construim softuri care să lege sistemele noastre cu sistemele internaționale de rezervări. Sunt softuri dedicate. Ministerul Turismului ar trebui să pună pe piață niște programe pe care eu să le accesez, și, culmea, nu vorbim de sume fabuloase. Nouă ne trebuie miliarde de euro, ca la autostrăzi. Nouă ne trebuie zeci de mii, sute de mii de euro pentru softurile astea.

Cum ar trebui să facă autoritățile pentru a reuși să atragem mai mulți turiști străini? Ce face de exemplu, Ungaria?

Probabil că sunt mult mai pragmatici și puținele lucruri pe care le au, că n-au atâta bogăție turistică ca noi, știu să le vândă mult mai bine. Noi am făcut o economie turistică autarhică: „România pentru români”, așa gândim, așa a fost făcută.

Dar ca să aducem străini încoace, ministerul Turismului ar trebui să-și facă trei licitații, să-și ia o firmă de branding, să-și ia o firmă de marketing și publicitate și una de PR, care să știe piețele internaționale.

Ăștia trei împreună ar trebui să definească brandul României, să vadă cu ochi de străini. Adică noi putem să facem 100 de filmulețe despre România, sunt penibile. Vine Charlie Ottley și face filmulețe cu ochi de britanic, care se adresează britanicilor, cu conotații britanice, cu valori britanice, cu obiceiuri de consum britanice. Nu putem noi de aici, trebuie britanic nativ.

Noi încercăm să facem branding-ul din interior, cu funcționari din minister, care sunt încorsetați de proceduri, de bugete etc.

De ce nu vând agențiile de turism din străinătate România

Să zicem că i-am convins pe turiști și au venit. Cum facem, să-i cucerim astfel încât să spună și prietenilor și turismul să crească?

Nu e vorba despre turiști. Business-ul nu se face cu turiști în primul rând și cu firme de turism. Acestea trebuie să vadă că fac profit vânzând România. Firmele astea trebuie să vadă că produsul stă în picioare, că e bun, că-l poate vinde, deoarece el riscă pe banii lui să-l promoveze și să-l vândă. Trebuie să tipărești milioane de cataloage, trebuie să faci milioane de promovări în zona digitală.

Agențiile nu bagă bani, dacă produsul nu e bun și nu fac profit cu el. De-abia după aceea, turistul pe care îl aduce trebuie să fie și el mulțumit și fericit.

Noi trebuie să găsim piața, turistul care se potrivește pe acel filon, pe acea nișă și cineva să riște să promoveze și să-i vândă chestia asta. Deci noi n-avem promovare și distribuție. Produse avem.

Dați-ne exemplu de produs turistic românesc care ar fi vandabil?

Primul produs pe care îl poți cumpăra în România este un circuit ca să vezi și tu țara. Ce faci că te duci într-o destinație nouă? Vrei să vezi și tu cât mai mult din țara aia. Primul lucru este un circuit general în România. Sau se poate mai înainte de asta, un city break în București, să zicem.

De ce nu este pus acest produs pe piață de agențiile din Germania, Franța, Spania?

Pentru că sunt prea ocupate cu alte destinații care se cer, care sunt cunoscute, au investit mulți ani în ele și le oferă posibilitatea de a face bani mulți, că tot banul ghidează activitatea. România e undeva cam pe locul 50 din 200 de țări din lume.

Cum facem România atractivă

Cum îi convingem să vândă și România?

România, dacă își face un brand, se promovează, creează o oarecare dorință a consumatorului din țara respectivă să vină în România, atunci ai încurajat și magazinul de vacanțe din țara respectivă să investească în produsul ăla, să-l aranjeze și să-l ducă în piața lui, să-l vândă și să facă bani pe el.

Deci e și aici ca un fel de, nu știu, de modă. Adică, dacă lumea va cere România, se vor bate și agențiile pe România și noi vom crește prețurile, și o să avem mai mulți turiști și mai mult profit și o să se dezvolte turismul.

Dacă nu există dorință și cerere, trebuie să-l vinzi pe ieftin. Dacă nu există dorință și cerere. Ne întoarcem la branding, care e cel care îți dă plus valoarea. E ca și adidașii aia chinezești pe care îi iei cu 100 lei sau cu 500 de lei, dacă scrie un brand pe ei, dar produsul e același. Diferența de 400 lei e brandul.

Dacă rezolvăm toate aceste probleme, și vine turistul străin. Cum facem să se întoarcă?

Noi nu avem problema asta în România. Oamenii sunt uimiți că România e așa de frumoasă și spun asta mai departe, doar că n-avem o masă critică.

Faptul că au venit cinci oameni care spun la 10 oameni acasă că a fost frumos în România nu creează o masă critică pentru turismul de masă.

Acuma câți străini vin în România?

Știu că cel mai interesant număr a fost în 2018-2019, când au venit circa 2,7 milioane de turiști străini. Noi nu știm neapărat că sunt turiști, știm că sunt străini care s-au cazat la hoteluri. Puteau să fie turiști de business, puteau să fie turiști de sănătate, puteau să fi venit la rude. Noi știm că sunt cetățeni străini care au venit la hotel și s-au cazat. Nu neapărat credem că toți au fost cu adevărat turiști de leisure.

Câți ar trebui să vină ca să se creeze masa critică?

Ar trebui să vină 10 milioane de turiști străini. E o cifră pe care am verificat-o cu fostul secretar al general al World Tourism Organization, Taleb Rifai, pentru că mereu dau acest exemplu că avem țări în Europa care au mai mulți turiști decât populația lor. Franța, Spania, Italia. Păi și atunci România dacă are 20 de milioane teoretic de locuitori cu 10 milioane de turiști n-ar avea o cifră nesimțit de mare.

Adică nu suntem Malta sau Cipru, care au mai mulți turiști străini decât pe populația lor. Noi am vrea măcar să ajungem la 10 milioane turiști și nu ar fi mare problemă. Nu ar fi greu de atins chestia asta. Doar să avem niște politici consecvente.